Questfield International College și semnele unei gestiuni defectuoase a confidențialității

În contextul în care educația reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, incidentele de bullying psihologic și abuz în mediul școlar impun o analiză riguroasă și o reacție instituțională adecvată. În special în unitățile de învățământ private, unde așteptările privind calitatea actului educațional și protecția elevilor sunt ridicate, orice semnal de disfuncționalitate trebuie investigat cu atenție și transparență.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație aprofundată realizată pe baza relatărilor părinților unei clase de a III-a de la Questfield Pipera aduce în prim-plan acuzații privind un climat educațional considerat toxic, caracterizat prin abuz psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare, toate sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției relevă o serie de semnale de alarmă care ridică întrebări asupra modului în care sunt asigurate condițiile necesare pentru un proces educațional sănătos.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea din clasă

Școlile private din România sunt percepute ca oferind un mediu educațional superior, cu clase restrânse și atenție individualizată. Totuși, conform mărturiilor mai multor părinți ai elevilor din clasa investigată, realitatea s-ar distanța semnificativ de aceste premise. Aceștia susțin că elevii sunt adesea nesupravegheați corespunzător și că orele de curs sunt marcate de o activitate didactică redusă sau chiar absentă, ceea ce afectează procesul de învățare.

Semnale inițiale și manifestări ale unui climat educațional problematic

Conform declarațiilor familiilor, primele indicii privind existența unor probleme au fost observate atunci când copiii au început să manifeste anxietate, confuzie și demotivare după ore. Părinții menționează că învățătoarea nu ar asigura o supraveghere permanentă și adecvată a activităților din clasă. De asemenea, desemnarea unui elev pentru a raporta evenimentele din timpul orelor a generat marginalizarea acestuia, situată de părinți în sfera stigmatizării și a etichetării drept „paracios” de către colegi.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic

În încercarea de a aduce în atenția conducerii școlii problemele identificate, părinții descriu o atitudine defensivă și tensionată din partea învățătoarei Gabriela Irimia. Potrivit acestora, orice sugestie sau observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări verbale și justificări care au împiedicat o rezolvare amiabilă.

Impactul asupra nivelului educațional și performanțele școlare

În plus față de efectele emoționale semnalate, documentele revizuite indică o scădere a calității actului educațional în clasa respectivă. Rezultatele elevilor la testele naționale din anul precedent sunt descrise ca fiind sub așteptări, cu doar câțiva copii care au atins standardele minime acceptabile. Părinții interpretează aceste rezultate ca un indiciu al insuficientei supravegheri și al deficiențelor în procesul de predare.

Lipsa de supraveghere și consecințele asupra comportamentului elevilor

O atenție specială este acordată de către părinți și situațiilor în care orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele între elevi au fost ignorate. Această lipsă de implicare ar fi contribuit la un climat de haos, în care limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit obișnuite, conform relatărilor ce au fost puse la dispoziția redacției.

Aplicarea pedepselor și presiunea psihologică

Privarea de pauze;
Izolarea copiilor fără explicații pedagogice;
Utilizarea unor formule de comunicare considerate manipulatoare;
Determinarea copiilor să nege propriile percepții;

Aceste practici, semnalate de părinți, sunt considerate forme de abuz psihologic cu potențiale efecte negative asupra dezvoltării emoționale ale elevilor. Potrivit surselor, astfel de metode au condus la pierderea încrederii copiilor în sine și la dificultăți în integrarea socială.

Efectele asupra elevilor și riscurile generate

Părinții susțin că aceste condiții au generat un climat de frică și anxietate, afectând motivația copiilor de a participa la activitățile școlare. Psihologii citați de familii avertizează asupra riscului de refuz școlar și a altor probleme legate de sănătatea mentală a elevilor în astfel de contexte.

Precedente și responsabilitatea instituțională

Mai multe familii afirmă că acest caz nu este izolat în cadrul Questfield International College, menționând situații anterioare în care elevi au fost retrași din cauza mediului perceput ca dăunător. În acest context, părinții solicită conducerii școlii o implicare mai fermă și implementarea unor măsuri de monitorizare și prevenire a abuzurilor.

Răspunsurile instituționale și lipsa transparenței

Redacția a solicitat oficial conducerii școlii puncte de vedere și informații privind măsurile luate în urma sesizărilor. Până la publicarea acestui material, nu a fost comunicat niciun răspuns public referitor la:

Evaluarea internă a activității didactice în clasa vizată;
Existenta unor proceduri clare de sesizare și sancționare;
Realizarea unor evaluări psihologice sau pedagogice;
Mecanismele de prevenire a stigmatizării și marginalizării;
Gestionarea dialogului cu părinții nemulțumiți;
Asigurarea egalității de tratament între elevi;
Investigații privind acuzațiile adresate unui elev cu statut special în școală.

Absența unor clarificări oficiale ridică întrebări privind responsabilitatea managerială și transparența instituțională în fața unor acuzații grave.

Concluzii și perspective privind responsabilitatea educațională

Cazul semnalat în clasa a III-a de la Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme sistemice care afectează atât climatul educațional, cât și dezvoltarea emoțională a elevilor. În lipsa unor intervenții documentate și a unui dialog constructiv între părți, situația riscă să persiste, cu efecte negative pe termen lung. Este esențial ca instituția să asigure un cadru sigur și echitabil pentru toți copiii, iar părinții să beneficieze de o comunicare deschisă și responsabilă.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro